Viața la țară

Buna dimineata!

Azi este o zi binecuvantata in Ceruri dar si pe Pamant.

Oare de ce?

Azi este ziua cand m-am hotarat sa-mi creez un blog.
Cu toate ca ''ma inteleg'' foarte bine cu scrisul cred ca emotia de a ''ma manifesta'' in exterior m-a tinut cumva pe loc.
Despre mine, as spune ca m-am nascut in Bucuresti dar am trait primii 18 ani din viata mea la tara, intr-un mediu natural.
Un spatiu care mi-a sustinut cresterea mea frumos si sanatos.
Din primii ani de viata am avut ''norocul'' sa ma bucur de compania unei prietene care era mai mare decat mine cu trei luni. Impreuna am petrecut pana am finalizat liceul.
Frumoase vremuri, toti copacii erau ai nostrii din gradina parintilor mei (ciresi,caisi,nuci) dar si a ei.
Cea mai mare parte o petreceam afara in pom,prin gradina sau pe deal cantand si bucurandu-ne de copilaria noastra.
Am avut parte si de prietenia  cu un catelus dar si cu '' cusca'' lui in primi 7 ani (caci din pacate a murit).
Privind in trecut imi dau seama ca am avut o copilarie privilegiata.
Ma simt onorata ca am trait si experimentat viata  la tara.
Caci intrand la facultate,apoi m-am casatorit, am nascut si bineinteles ca am ramas in Bucuresti iar mersul la tara a devenit o raritate.
De cand particip (peste un an) la ritualurile de luna plina si luna noua nevoia de ''impacare'' cu neamul stramosesc si cu pamantul de unde provin este foarte mare.
Darurile care imi sunt aduse din neam sunt fascinante si datorita lor exist eu in AICI si ACUM.
Tinand cont ca putem mosteni pana la a saptea generatie trasaturi,abilitati dar in acelasi timp avem responsabilitatea sa ''rezolvam'' ce nu a fost recunoscut si iubit in neamul nostru, al strabunilor nostrii pentru a putea face puntea cu generatia urmatoare(copii nostrii) corecta si solida.
Sa existe un fundament real pentru ca ei sa poata evolua fara sa mai ''care'' in spate povara nevindecarii liniei stramosesti.
Practic noi suntem puntea de legatura intre trecut si viitor. Cu cat integram mai usor,mai rapid si constient acest proces cu atat calea copiilor nostrii va fi mai lina.
Acum avem acces la atata cunoastere si s-a deschis foarte frumos spatial de vindecare al nostru,al neamului stamosesc tocmai pentru a face trecerea in constiinta 5d.
Insa avem nevoie sa ''tragem'' si corpul fizic dupa noi.
Sa-l aliniam cu noua constiinta, cine simte nevoia sa schimbe alimentatia acum este momentul propice.

Fiecare resimte pe propria ''piele'' si in propriul corp schimbarea dar in acelasi timp se simte si haosul si confuzia.
Cele mai simple intrumente care ne sustin sunt respiratia si apa.
Oboseala poate fi atenuata usor si prin masajul in palma combinata cu respiratia profunda.
Functioneaza foarte bine si incantarea unei mantre tibetane.
Corpul nostru este foarte complex dar este un mecanism perfect, in el este vindecarea.
Fiecare celula vibreaza in corpul nostru si ne cere un singur lucru: IUBIRE.
Iubirea fata de noi insine, ingrijirea corpului, mangaiere prin integrarea aspectului masculin si feminin.

Si credeam ca nu am ce scrie la inceput iar acum nu mai finalizez postarea.
Minunat.

Eu sunt bucurie!Eu sunt in armonie!Eu sunt iubire!

Pana data viitoare nu uitati sa va bucurati de viata.
Toate bune!!